|
Adevar si utilitate
Pentru a afla in profunzime utilitatea adevarului trebuie a cunoastem
tipurile, formele si manifestarile sale. Numai printr-o analiza minutioasa
am putea totusi scoate la iveala aceasta "utilitate" a adevarului, a
teoriilor si a veridicitatii cunostintelor stiintifice. Totusi, nu vom
putea spune niciodata ca avem o atotcunoastere despre adevar. Si am putea
indrazni sa spunem ca aici intervine rolul filosofiei - in a discerne, si
in a masura cu o balanta a ratiunii noastre adevarul adevarat de adevarul
presupus. Numai asa vom reusi in a deslusi si a profita de acesta.
Adevar - surse si teorii
Una dintre cele mai apreciate clasificari ale teoriilor despre adevar
apartin lui Nicholas Rescher, care le imparte in doua mari tipuri: teorii
definitioniste, care incearca definirea acestuia si sa raspunda la o
intrebare fundamentala - ce este adevarul? ; si teorii criteriale - care
propun selectarea unui criteriu, a efectuarii unui test pentru adevar,
oferind astfel o solutie pentru stabilirea granitei dintre adevar si fals.
O a treia teorie, cea a corespondentei este luata in considerare de
majoritatea epistemiologilor, aceasta teorie fiind pentru prima data
formata in mod explicit in "Metafizica" lui Aristotel.
Dintre tumultul de teorii despre adevar se desprind trei principale -
teoria corespondentei care sustine ca ipotezele, credintele sunt adevarate
atunci cand corespund unei realitati independente. Teoria corentei afirma
ca credintele sunt adevarate cand se potrivesc bine impreuna, cand se leaga
una cu cealalta. Teoria pragmatica sustine ca convingerile sunt adevarate
cand intrebuintarea lor permite sa ne indeplinim obiectivele noastre in
lume si sa obtinem ceea ce dorim. Urmeaza o dezvoltare a acestor trei
teorii, cu un accent pe cea pragmatica.
Teoria corespondentei
Oamenii obisnuiti accepta notiunea de realitate. Aproape oricine este
de acord ca exista o suma de fapte independent de gandurile noastre.
Conceptul obisnuit de adevar afirma ca exista lucruri si stari care
sunt reale. Aceste lucruri reale sunt fundamentul adevarului. Pentru a
fi adevarate, credintele noastre trebuie sa infatiseze lucrurile
reale, asa cum sunt ele. Adevarul este concordanta intre ceea ce
credem si realitatea independenta. Aceasta pozitie este denumita
"teoria corepondentei adevarului". Trebuie retinut ca teoria
corespondentei adevarului nu ne spune cum sa deducem daca credintele
sunt adevarate sau false. Este vorba de o reprezentare a ceea ce este
adevarul, nu de un procedeu de expunere a credintelor adevarate. Cum
stim daca infatisarea noastra asupra realitatii este exacta sa nu,
este o problema ce tine de justificarea adevarului.
Aceste credinte despre lume sunt fundamentele adevarului si falsului
(in toate teoriile adevarului, nu doar in teoria corespondentei).
Credintele pot fi adevarate sau false, deoarece ele infatiseaza lumea ca
fiin ...
|
